Happy birthday to me!!! :))

Ohh my Gush!!! Nu-mi vine sa cred! Maine imi voi sarbatori ziua, si, sincer, abia astept sa scap de tot stresul asta. Singura mea temere e ca in mijlocul bucuriei mele, ca de obicei, se va intampla ceva si se va ruina totul...
Deci...Maine. Mall. Final Destination 5 3D. KFC. I.O.R. Cam asta e planul. Cat despre cine vine...Pai, doar Alexandrii:)) Cred ca va fi super:) Adica...am nevoie disperata sa ma distrez:)) Iar asta e un ras isteric, nu altcumva. De ce? Pentru ca zilele astea, sa spunem ca n-au fost asa bune din punct de vedere sentimental:)) Si nu, nu-i vorba de nici un baiat:)). Nu voi sta acum sa povestesc, pentru ca, sincer, nu-mi face plcere. Mai ales ca, banuiesc, unii dintre voi m-ati acuza pe mine, desi cred ca am facut alegerea corecta. Adica, nu stiu...Uff, lasati-o balta.:))
Cu scoala e ok. Am 2 profe noi, un prof pe care deja-l cunosc, insa nu a avut ocazia sa ne predea pana acum...Ce pot spune, a 8-a e marfa. Adica...Abia astept sa se termine:))
Imi e foarte dor de iarna...Anul trecut, pe timpul asta, incepeam sa ma apropii de o persoana. Anul asta mai mult ma indepartez, si nu vreau asta... Chiar nu vreau. Daca fac greseli, nu le fac intentionat. Si, dupa cum bine tiu toti, fiecare are defecte. Iar daca am gresit o data, asta nu inseamna ca data viitoare va fi la fel.
Ma doare foarte tare...De 2 ani de zile-mi doresc un skateboard, si nici anul asta n-am primit... Eu nu-mi pot strange bani. Pur si simplu nu pot... Parintii, ca si cadou de ziua mea, mi-au luat o vesta si niste bluzite... Acum sunt curioasa ce mi-au luat prietenii..
In fine, vorbim maine >:D<!

Prietenii pe primul loc

Incep sa cred ca am, cu adevarat, ceva. Ma doare ingrozitor de tare in gat...Da, din nou.
Am fost ieri la doctor. Si ce mi-a gasit? Puroi :|. Am crezut ca o sa mor de rusine, acolo...Numai copii mici fac asa ceva...Cei care n-au grija de ei, si tot restul...Faza e ca alaltaieri n-aveam nimic. Totul a pornit de la un dus mai rece, care, se vede cu ochiul liber ca mi-a daunat. Antidotul? Cateva pastile si... 2 injectii pe zi, asta fiind timp de 5 zile. Deci...10 injectii momentan. Apoi incep un regim de 3 luni, cu o injectie pe saptamana, insa Moldamin...Partea cea mai proasta e ca imi e frica de mor, avand in vedere ca toti care au facut mi-au zis ca-i dureros... Am vorbit cu asistenta si mi-a zis ca nu-i dureros, ci doar ca-i mai mult ser. Ca la astea pe care le fac momentan am 1 ml, iar alea au 4 ml :|. Mda... Pentru ca praful acela, daca n-are 4 ml de apa oxigenata, se coabuleaza... Si mai rau e ca acul, dupa cate am vazut eu, e si mai mare... Si, nu stiu daca stiti, dar se baga TOT acul. TOT :|. Mda...Recunosc, imi e frica.... Dar mai e putin...Inca putin... Acum am deja tot fundul amortit =]] Bineinteles, seara, durerea apare, si e insuportabila, dar...pana atunci sunt ferita de amorteala asta :]]

Si, colac peste pupaza, am si o ditamai rana la picior, din cauza rolelor. M-am dus frumoos la farmacie, mi-am luat rivanol, compresa, pansament, si m-am pansat singurica ;)) A fost o experienta....de neuitat :]]

Cu prietenii am, din nou, niste problemute... Cu Alex alias Sasha m-am impacat si, slava Domnului, ne intelegem de minune pentru un moment. Sa vedem pe viitor. Cu Mada A. pot spune, cu adevarat, ca am rupt-o definitiv, desi cred ca fara o morala de-a mea n-o sa scape :]] Nu, serios, chiar a ajuns rau de tot...Nu o mai recunosc. Vreau sa o las in trecut, si sa-mi amintesc de ea ca fiind o fata cuminte, care nu umbla cu baieti mai mari decat ea cu 10 ani, care nu umbla cu romi nespalati, care nu barfea lumea pe la colturi cu o tiganca nesimtita. Vreau sa mi-o amintesc asa cum era ea inainte. Si atat. De Alex (baiatul :)) ) nu prea am ce zice. Ieri a fost ziua lui si a fost la mare, din pacate. Se va intoarce azi, din cate am inteles, iar ziua si-o va face vinerea viitoare. Daca nu si-o facea, vorbisem cu o prietena mai buna de-a lui sa-i facem o petrecere surpriza. Dar acum..sa vedem. Mai vorbim.

Cea mai mare problema o am cu Mada B. E intr-un fel sau altul, in aceeasi situatie in care-am fost si eu. Depresie crunta... E ingrozitor de rau... Sta numai in casa, se inchide in ea, iar cand vorbeste despre sentimentele ei, spune numai chestii rele. Stiti voi: singuratate, tristete, durere, negru ( nu stiu ce cauta pe-aici, dar in fine...). Ce ma doare cel mai tare e ca atunci cand am incercat sa ma apropii de ea, cand am rugat-o sa imi deschida o portita prin zidul care l-a cladit intre ea si toti, mi-a zis ca ,,numai 2 persoane pot avea acces la sentimentele ei, cu acordul ei". Iar acelea sunt: un baiar care a plecat si a lasat-o aici cu cea mai mare povara, iar altul care, si el, e intr-o depresie si mai urata, din cauza unui monstru de fata :|. Ce as mai putea face eu acum? O iubesc ca pe o sora... Tin la ea chiar mai mult decat la propria-mi sora. Ce dracu as putea face eu acum? Cand am intrebat-o de ce nu imi spune mie si Sashei, a zis ca nu vrea sa ne bage si pe noi in asta. Ca ne vom simti si noi la fel. I-am zis: putin imi pasa. Inca o depresie pentru mine ar fi un nimic. M-am obisnuit. I-am zis ca le-am luat sfatul in serios, si-am tinut in mine toate acele sentimente. De-aia m-au vazut ele de fiecare zambind, bucuroasa. Pentru ca de la ele am invatat sa joc perfect acest teatru. Aceasta arta.

Dar...gata cu melo-darmele. M-am saturat sa fac asta. M-am saturat sa fiu acuzata ca o fac. Deci voi tacea in continuare. Ce ma enerveaza e ca, in fiecare zi ma simt mai mult sau mai putin grozav, iar cand intru pe mess si ii vad cu statusurile alea tampite, gen: ,,Las-o asa. Nu conteaza..", sau ,,Simt ca numai sunt acelasi eu...", si stiu ca nu pot face nimic in privinta asta, incep ca proasta sa plang in tacere si incerc din rasputeri sa-i las in pace. Sa nu-i mai bat la cap. Sa nu le mai amarasc viata.

Luni seara sunt invitata la petrecerea ei in pijama, de ziua ei. Face 15. A mai trecut un an... 3 ani de cand ma invita la ziua ei. De cand suntem cu adevarat prietene...Nu stiu daca voi rezista... Imi e frica sa nu ma tradeze infatisarea. Imi e frica sa n-o tradeze pe ea infatisarea...Voi face tot posibilul sa o fac fericita. Sa o fac sa rada. Am vorbit si cu ea despre asta si a zis ca ,,va juc teatru". La care eu i-am zis: ,,Nu prea mai e asa distractiv, atunci cand celalalt stie ca faci asta...". Dar nu pot si nici nu vreau sa refuz invitatia. Poate ca va fi ultima noastra petrecere...Asta a fost cel mai palpitant n din vietile noastre de pana acum, cu siguranta... Ea a avut parte de atatea peripetii, eu de atatea sentimente...

Uneori ma gandesc ca anul asta a fost asa, pentru ca am avut 13 si tot imi ziceam, atunci cand i-am implinit: ,,Eu nu cred in superstitii. E o tampenie inventata de oameni si doar atat". Insa, in ultima vreme, m gandesc serios la ghinionistul numar 13. Oare sa fie asa..? Dar, lasa..mai e putin de tot si fac 14. Mai sunt...26 de zile. Inca putin si voi scapa de ghinion :))

Acum realizez cat am scris..:)) Banuiesc ca e cea mai lunga postare a mea. Yeey!!! Si ma simt si mai bine, deoarece chiar m-am descarcat.

Ma gandesc serios daca sa-mi fac sau nu petrecere de ziua mea. A spus bunica'mea ca s'ar putea sa mi-o fac la ea, daca nu mi-o fac acasa..Si, cu siguranta, nu prea vreau asta. Desi nici acasa nu am chef de o petrecere...Daca as putea, nu mi-as face nicio petrecere. Insa, pe urma, iar zice mama ca-s ,,pustnica", si iar imi zice ca ma inchid in mine, si mai bine ma abtin si fac cum zic ei, ca sa scap de inca o morala.

Vreau, cu adevarat, sa schimb design-ul. Cred ca acum voi face asta. Da..

Daca e, ne vedem cand ne-om vedea =]]

See ya!!!

Eu

Mda...nu prea am mai trecut aici de muuuuuuuuulta vreme. Pacat. Cred ca daca as fi postat, ar fi iesit ceva frumos...Desi am avut multe chestii de zis. Chiar am avut...Dar, cred ca voi recupera:)

Am trecut peste acea depresie, si peste acele intrebari...Pacat ca s-a terminat intr-un mod asa...tragic:)) Nu, oameni buni, nu-s moarta, sau ceva...dar, tot ce pot spune e ca...a fost pe-aproape:))

Acum...Pai, acum, duc o viata monotona. In fiecare zi ma trezesc, imi fac curat in camera, apoi, toata ziua, ori scriu pentru scoala, ori o ajut pe mama cu treaba, ori citesc.

Doamne, nu-mi vine sa cred ca am citit pana acum, intr-o luna, 4 romane!!! Am citit asa:

~ ,,Mara"- a fost...interesanta:). Mi-a placut mult de Mara, si de Trica si Persida ai ei...,,Saracutii mamei" ;)). A fost o experienta placuta, citind toate acele peripetii, cu dragoste, suparare, tristete si toate cele. A fost...tare:).

~,,Nunta in cer"- Mda...Titlul l-am iubit! Continutul? Nu prea...N-am nimic cu cartea. Pur si simplu nu mi s-a parut interesanta...2 povesti de dragoste, intradevar, sufletiste. Insa nu cine stie ce...

~,,Rosu si negru"- Amamdoua volumele au fost, pur si simplu, genialeee! Julien a fost cel mai...perfect personaj, cred. Cartea asta mi-a fost recomandata de un psiholog, eu fiind pasionata de asta (de psihologie, ofc. :)) ).

Acum m-am apucat de...,,Crima si pedeapsa"=)) Stiu ca, poate va intrebati: ,,Ce are asta de citeste numai tampenii d-astea clasice? Ei bine, nu le citesc de placere, ci pentru a le avea in memorie:) Stiu ca imi vor folosi candva, mai mult ca sigur.

La capitolul prieteni cred ca stau cel mai prost. Mada A. a inceput sa devina o tarfa penala (sau poate ca era asa si inainte, desi nu mi-am dat eu seama si i-am luat intotdeauna apararea). Mada B. e ok, cred...Dupa ce am avut o cearta urata, care a durat ceva timp, si pentru care, nici in acest moment, nu stiu motivul, suntem intr-o relatie destul de buna, dupa parerea mea. Ea va pleca, insa, la toamna, iar eu voi ramane aici, singura...Cu Alexandra aka Sasha e mai...irascibil totul...Ne vom impaca, mai mult ca sigur..Semanam prea mult, iar, in toata scoala, numai exista tineri de tipul nostru. Nimeni numai e asa, deci...vom avea nevoie una de cealalta pentru a supravietui in acea jungla;)).

De dragoste nu prea vreau sa vorbesc...Nici nu prea as avea ce vorbi, sincer. Eu, pana in momentul de fata, mai visez la printul acela, care, asa cum i-am spus si lui Abby:)), in loc de cal are un skateboard, iar in loc de armura are niste super haine:)) Dar viseeez...:))

Mda...Sper sa mai am timp sa postez macar o data la 2 zile. Chiar sper...Iar acum, cateva poze, asa, sa vedeti si voi gandurile cui cititi in momentul asta:)) Pe-acolo puteti observa o inima nereusita=))

Pe data viitoare

Pff...

Durere. Numai asta simt in acest moment. Nu va ganditi la cine stie ce, deoarece e vorba doar de o durere in gat. Insa eu simt de parca cineva mi-a racait cu o lama. Ma ustura ingrozitor de rau. Nici nu pot sa inghit ceva. Azi am facut un inhalant d-ala si atunci cand am simtit mirosul mentei aleia n-am mai avut nimic. Ehh, dupa...iar m-a luat. Iau niste medicamente, niste Tantum Verde. Sper sa-mi treaca pana sambata, pentru ca merg la plimbare cu ai mei si nu vreau sa pierd ocazia.
In legatura cu Kuroshitsuji. L-am terminat. A fost supeeeeeeeeerb!!! Ultimul episod a fost asaaa tareee. Daca n-as fi fost atenta pe parcursul episoadelor, chiar si la cele mai mici detalii, n-as fi inteles nimic. Insa a fost ok. Nu prea mi-a placut sfarsitul, insa. Toate sperantele mele ca l-as fi putut vedea pe Ciel zambind ca Alois s-au spulberat in momentul in care el s-a transformat. Ce mi-a placut la el in tot anime-ul a fost ca stie foarte bine sa joace oamenii (sau demonii) pe degete. Trecand putin si la Alois, pot spune ca-l ador! Ii iubesc zambetul ala de copil inocent care ascunde ganduri diabolice. El, spre deosebire de Ciel, isi arata zambetol foarte des. Daca l-as putea schimba ceva la Ciel, asta ar fi. L-as face sa zambeasca. Insa cred ca daca-as face asta n-ar mai fi el. Asa ca tac, ma bucur ca Ciel si Sebastian au ramas impreuna si incerc sa nu uit niciodata aceste episoade speciale.
Nu prea as mai avea ce zice, asa ca-mi iar ramas bun le la voi. Deci...Pe data viitoare!!!

Fundal

Nu m-am putut abtine sa nu pun poza asta super sweet pe fundal. Mai am doar cateva episoade si termin Kuroshitsuji. Definitiv. Abia astept sa vad cum se termina, desi am auzit careva variante se sfarsit. Sper doar sa fie bine. Ciel sa fie fericit, impreuna cu Sebby. Hai ca ma duc sa-l termin. Vorbim diseara.

Raceala...

Postarea asta am scris-o putin si aseara, dar n-am mai avut timp s-o termin, asa ca o voi posta acum.

,,Azi a fost o zi asaaaa plictisitoare!!! La scoala aia de la mine din clasa au ascultat nuuuumai manele, si imi venea sa ma duc sa le sparg boxele, dar am stat cuminte. Am iesit p-afara si m-am plimbat. M-am zgariat, din greseala, la un deget. Nu era foarte rau, insa destul incat sa-mi curga putin sange. A fost asaaa frumooos...A picat putin pe zapada, si arata subliim.
Pe la 12, parca, am plecat si eu, deoarece i-a prins p-aia cu bere-n clasa si a trimis toata scoala acasa. Mai incolo nu s-a mai intamplat cine stie ce, in afara faptului ca am stat pana tarziu la calculator, am vazut un film superb, numit ,,Let me in". E vorba despre o vampirita de 12 ani. E dragut. Merita sa-l vedeti. E un film de vineri seara, asa."

Cam atat pentru ieri. Azi m-am trezit cu o durere in gat ingrozitoare!!!!!! Ieri am facut baie, mai pe seara, si am iesit putin afara. Si asa m-am molipsit cu cel mai enervant ,,rosu in gat". Nici sa vorbesc nu pot. Din cand in cand stranut si simt aerul cum trece peste rana aia *auch*.
Am incercat sa dorm pana la 13, insa n-am putut. Am reusit doar pana la 12. Vroiam sa treaca ziua mai repede si sa nu mai simt durerea. Acum stau in fata calculatorului, ascult muzica- de data asta neajutand la nimic, poate doar la plictiseala, si astept sa treaca ziua. Daca pana ieri abia mancam ceva, desi eram sanatoasa, acum cred ca o sa mor de foame...
Ma intorc mai pe seara. Bye!!!

Still smiling...

Iubeeeesc poza asta :x! Ma duce cu gandul departe....Dar nu de asta am vrut sa va sctiu, ci pentru ca am ataaatea sa va spun. In In legatura cu olimpiada, ei bine, n-am putut face nimic. Am luat 75 de puncte, si, evident, nu pot merge mai departe. Pur si simplu nu-mi vine sa creeeed!!! In fiecare an am mers mai departe...Ma simt oribil.

In ultima vreme nici n-am mai mancat cine stie ce...Doar muuulte fructe (mandarine, portocale, grefe....tot ce contine suc in exces). Si nu e sa zici ca am mancat ca nebuna de Craciun sau de Revelion, abia m-am atins de carne.

In legatura cu sentimementele mele. Ei bine, acum am in mine un

cocktail (asa cum spunea odata un prieten) facut din fiecare sentiment pe care-l pot simti. De mica imi doresc afectiune, iubire. De mica, de fiecare data: fie ca eram fericita, sau trista, eu imbratisam pe toata lumea. De zambete nici nu mai spun....Acum ma simt ca naiba si nimeni nu ma poate ajuta. Doar o persoana foarte speciala, pe care n-o voi avea niciodata langa mine, din pacate. Acum, cand am nevoie de cea mai mare imbratisare pe care am primit-o vreodata, chiar daca mi-ar da-o parintii, sau prieteni, sau mai stiu eu cine, tot n-ar putea sa ma ajute. Am nevoie de el...Insa, niciodata nu-l voi avea. Totusi, acum imi dau seama ca sunt suparata din alt motiv. De cand ma stiu am fost stapana pe mine. Niciodata n-am avut indoieli. Insa acum vad ca sunt nefolositoare. Nu sunt buna la nimic. Eu insami sunt un nimic!!! N-am niciun talent, nu folosesc nimanui. Deci intrebarea mea finala este: ,,De ce sunt creata???"

Ascult melodia ,,Fuckin perfect" cantata de Pink. E asa cuuuul!!! E supeeerba.

Pe mess mi-am schimbat nick-ul in ,,Hope". Nici nu stiu de ce-am facut asta...Poate pentru ca am nevoie de asta. Am nevoie de speranta...

Hai ca plec. M-am descarcat destul =))

Bye!!!